Indicaţiile vaccinării BCG

1. Toţi nou născuţii şi sugarii până în 12 luni de viaţă şi revaccinarea celor care nu prezintă în decurs de 6 luni o cicatrice post-vaccinală mai mare de 3 mm;

EXCEPŢIE: nou născuţii cu mame pozitive pentru BAAR în spută: la aceştia se realizează într‑un prim timp chimioprofilaxia (sau terapia antituberculoasă, dacă este cazul) şi apoi se vaccinează.

2. Sugarii şi copii cu IDR negativ la tuberculina care:

a) se află la risc crescut de expunere apropiată şi prelungită la adulţi cu tuberculoza pulmonară netratată sau ineficient tratată şi nu pot fi îndepărtaţi de la sursa de infecţie sau nu pot primi chimioprofilaxie de lungă durată

s a u

b) sunt continuu expuşi la persoane cu forme de tuberculoză rezistente la HIV sau RMP.

3. Copiii născuţi din mame HIV pozitive, deja infectaţi, necesită vaccinare BCG imediat după naştere deoarece:

• conferă protecţie încrucişată faţă de micobacteriile atipice care generează o proporţie crescută de îmbolnăviri şi decese la pacienţii infectaţi HIV;

• nu determină apariţia de efecte secundare.

Contraindicaţii

1.   IDR pozitiv;

2.   SIDA;

3.   Boli febrile, covalescenţă după boli infecţioase;

4.   6 luni după hepatita virală;

5.   TBC activă;

6.   Afecţiuni dermatologice acute;

7.   Graviditate;

8.   Greutate < 250 g la naştere;

9.   Imunodeficienţe congenitale;

10. Leucemii, limfoame, boli maligne.

Vaccinul BCG

• se prepară la Institutul Cantacuzino Bucureşti;

• se folosesc culturi avirulente ale bacilului Calmette Guerin suspendat în soluţie de glutamat de Na 1,5% cu o concentraţie de 4-5 milioane germeni vii la un vaccin;

• pulbere albă, fină, ce nu aderă de pereţii flaconului şi conţine 20 doze vaccinale cu câte 0,1 mg masa bacteriană / doză;

• în trusa existentă acelaşi număr de fiole de diluat reprezentat de mediul Souton (aspect limpede, incolor necesar reconstituirii suspensiei vaccinale);

• după diluare se utilizează în 30-60 minute de la reconstituire;

• se păstrează la întuneric şi la 4⁰C.

Tehnica administrării

Materiale necesare:

• seringa sterilă 0.5-1 ml;

• alcool.

Se administrează strict intradermic.

Doza = 0,1 ml din suspensia vaccinală.

Locul injectării: 1/3 medie braţ stâng pe faţa postero-externă;

Evoluţia vaccinală:

•  după inoculare apare o papulă ce dispare după 3 minute pentru ca apoi în decurs de 1-2 zile să apară un eritem uşor indurat, roz violaceu cu diametru = 3-8 mm;

• nodulul se poate ulcera cu apariţia unei creste care se elimină (mai ales în cazul revaccinărilor);

• nu se aplică local AB sau soluţii decontaminate;

• la 1-3 luni poate apare o moderată adenopatie axilară care nu impune atitudine terapeutică;

• căderea crustei – cicatrice denivelată faţă de tegumentele din jur cu diametrul = 5-6 mm iniţial violaceu apoi alb-sidefie.

D e c i:

VACCINARE REUSITA: cicatrice > 3 mm

VACCINARE NEREUSITA: cicatrice < 3 mm.

Alergia postvaccinală relevată prin IDR la tuberculina cu 2 u PPD

•  sensibilitatea începe să se instaleze la 4-6 săptămâni până la 3-6 luni de la vaccinare;

• IDR = 15 mm – vaccinare reuşită;

• IDR între 15-20 mm – SUSPECT;

• IDR > 20 mm cu Palmer I (flictena sau necroza) = infecţie virulentă;

Administrarea simultană de alte vaccinuri.

În România vaccinarea BCG se realizează la interval de 30 zile de la alte vaccinări programate. Studiile efectuate au demonstrat că nu există efecte adverse asupra răspunsului imun la alte vaccinări administrate simultan chiar şi la pacienţii infectaţi HIV.

Complicaţii

1.   ulceraţii trenante cu durată > 3 luni;

2.   abcese locale – mai ales după administrarea subcutanată;

3.   adenopatii loco-regionale cu tendinţă la cazeificare;

4.   fenomenul Koch la persoanele alergice;

5.   osteite sau infecţii generalizate – excepţie.

Modificări organice postvaccinale:

1.   Reacţii locale – modificări histocelulare ce apar la 15 zile de la vaccinare şi constau în apariţia de celule gigante cu evoluţie spre fibrozare şi hiperplazia ţesutului limfatic înconjurător.

2.   Fenomenul Koch

• apare la pacienţii cu infecţii TBC preexistente de mică importanţă care nu poate fi decelată prin IDR la tuberculina cu concentraţie slabă;

• se caracterizează prin reacţii rapide postvaccinale apărute la câteva zile în prima săptămână, evoluează spre ulceraţie cu eliminare de escare mai mici sau mai mari urmate de cicatrizare rapidă.

3.   Reacţii la distanţă

• reacţii inflamatoare, ganglionare satelite sau la distanţă cu evoluţie benignă sau de scurtă durată în cazul de absorbţie masivă de elemente bacilare în limfocitele locale.

4.   Reacţii umorale:

• leucocitoza cu eozinofile, mai rar monocitară;

• creştere moderată şi trecere a VSH.